Majoritatea cladirilor in care traim si muncim sunt lipsite de "suflet" si cu un impact nociv asupra mediului; exista o nevoie reala pentru un alt fel de arhitectura: fie ca e numita Verde, Alternativa, Ecologica, de Pamant sau Organica, incercari se fac in toate colturile lumii. Numai unindu-ne fortele pentru sensibilizarea opiniei publice si castigarea increderii ca aceasta tehnica traditionala, aflata chiar la 'picioarele' noastre, poate fi un raspuns la unele din problemele cu care lumea moderna se confrunta. Pentru moment cobul poate fi folosit mai ales in ecoturism, locuinte de vacanta sau sate ecologice, dar eu il vad folosit si in spatiul public al unui zgirie nori ca o nisa racoroasa pentru luat masa intr-o zi fierbinte de vara sau cu un semineu in timpul iernii. In anii 80 a fost piramida de sticla la Louvre, in secolul 21 poate fi o structure de cob in piata centrala a unei mari metropole.
Am sa incerc sa enumar aici citeva din beneficiile pentru societate si mediu ale acestei tehnici.

Standarde etice si sociale
Conserva mediul si imbunatateste nivelul de viata al populatiei locale necalificate sau fara servici. Constientizeaza si trezeste interes pentru problemele de mediu si traditiile locale, promoveaza conditii viabile de locuinte ridicand totodata nivelul de trai si material al intregii zone, ofera o solutie sanatoasa si economica.

Calitati ecologice si de economisire a energiei
Are impact minim asupra mediului, nu necesita drumuri modernizate de acces, majoritatea materialelor necesare se gasesc la locul constructiei, din saparea fundatiei rezulta material pentru pereti, restul se aduce cu doi "cai putere", solul vegetal decapat e refolosit la acoperis astfel incit cladirea devine doar un strat intermediar in ecosistem. Cobul are un impact minim asupra planetei prin reducerea consumului de lemn, metal si toate celalalte materialele toxice folosite in constructii.

Fiind orientate dupa soare cladirile sunt foarte eficiente din punct de vedere termic; racoroase vara si calduroase iarna, nu e nevoie de aer conditionat vara iar iarna, datorita masei termice a cobului incalzirea necesara este minima. Santierul in timpul constructiei nu a produs nici un fel de gunoi!

Performanta si compatibilitate economica
Resursele financiare folosite reprezinta aprox. o zecime fata de o cladire traditionala.

Constructiile de cob sant o solutie viabila si prin faptul ca trezesc interesul si sensibilitatea populatiei locale pentru probleme de mediu, sociale si politice. Se pot naste si promova programe turistice sau se pot construi locuinte cu investitii minime cu ajutorul cobului. Aceasta cladire prototip ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura.

Impactul estetic si de context
Inspiratia pentru acest tip de constructii vine din directa observare a locului, mediului, traditiilor si intelepciunii locale care inca sunt prezente in satele romanesti, dar care sunt rapid erodate de asaltul "consumerismului modern". Formele rotunde ale peretiilor, arcele si nisele creaza o fluiditatea a formelor unica si specifica acestui gen de constructii. Cladirile ofera un microclimat sanatos, sunt nepoluante si devin parte integranta a locului.

Un sistem de constructie nou cu impact minim asupra mediului, atat de simplu incat suntem tentati sa-l ignoram fara prea multa consideratie dar care este de fapt o incercare de arhitectura cu adevarat ecologica.