Arhitectura verde


Majoritatea cladirilor în care traim şi muncim sunt lipsite de “suflet” şi cu un impact nociv asupra mediului; există o nevoie reală pentru un alt fel de arhitectură: fie că e numită Verde, Alternativă, Ecologică, de Pamânt sau Organică, încercari se fac în toate colţurile lumii. Numai unindu-ne forţele pentru sensibilizarea opiniei publice şi câştigarea încrederii că această tehnică tradiţională, aflată chiar la ‘picioarele’ noastre, poate fi un raspuns la unele din problemele cu care lumea modernă se confruntă. Pentru moment cobul poate fi folosit mai ales in ecoturism, locuinţe de vacanţă sau sate ecologice, dar eu îl vad folosit şi în spaţiul public al unui zgârie nori ca o nişa racoroasă pentru luat masa într-o zi fierbinte de vară sau cu un şemineu în timpul iernii. În anii 80 a fost piramida de sticlă la Louvre, în secolul 21 poate fi o structură de cob în piaţa centrală a unei mari metropole.

Am să încerc să enumar aici câteva din beneficiile pentru societate şi mediu ale acestei tehnici.

Conservă mediul şi îmbunataţeşte nivelul de viaţă al populaţiei locale necalificate sau fară servici. Conştientizează şi trezeşte interes pentru problemele de mediu şi tradiţiile locale, promoveaza condiţii viabile de locuinţe ridicând totodată nivelul de trai şi material al întregii zone, oferă o soluţie sanatoasă şi economică.

Calitaţi ecologice si de economisire a energiei
Are impact minim asupra mediului, nu necesită drumuri modernizate de acces, majoritatea materialelor necesare se găsesc la locul construcţiei, din săparea fundaţiei rezultă material pentru pereţi, restul se aduce cu doi “cai putere”, solul vegetal decapat e refolosit la acoperiş astfel încât cladirea devine doar un strat intermediar în ecosistem. Cobul are un impact minim asupra planetei prin reducerea consumului de lemn, metal şi toate celălalte materialele toxice folosite în construcţii.

Fiind orientate după soare cladirile sunt foarte eficiente din punct de vedere termic; răcoroase vara şi calduroase iarna, nu e nevoie de aer condiţionat vara iar iarna, datorită masei termice a cobului încălzirea necesară este minimă. Şantierul în timpul construcţiei nu a produs nici un fel de gunoi!

Performanţa şi compatibilitate economica
Resursele financiare folosite reprezinta aprox. o zecime faţă de o cladire tradiţională.

Construcţiile de cob sunt o soluţie viabilă şi prin faptul că trezesc interesul şi sensibilitatea populaţiei locale pentru probleme de mediu, sociale si politice. Se pot naşte şi promova programe turistice sau se pot construi locuinţe cu investiţii minime cu ajutorul cobului. Aceasta cladire prototip oferă spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice şi economice pentru acest tip de arhitectură.

Inspiraţia pentru acest tip de construcţii vine din directa observare a locului, mediului, tradiţiilor şi înţelepciunii locale care înca sunt prezente în satele românesti, dar care sunt rapid erodate de asaltul “consumerismului modern”. Formele rotunde ale pereţiilor, arcele şi nişele crează o fluiditate a formelor unică şi specifică acestui gen de construcţii. Cladirile oferă un microclimat sănatos, sunt nepoluante şi devin parte integrantă a locului.

Un sistem de construcţie nou cu impact minim asupra mediului, atât de simplu încât suntem tentaţi să-l ignorăm făra prea multă consideraţie dar care este de fapt o încercare de arhitectură cu adevărat ecologică.

click pentru imaginea urmatoare

Nu vreau să schimb această imagine…

 

Cladirile sunt parte integrală a ecosistemului.

click pentru imaginea urmatoare

Nu se folosesc utilaje sofisticate, cei doi caluţi, Wilma şi Riga,
aduc nisip şi pietriş de la râu.

click pentru imaginea urmatoare

Există multe încercări de cladiri ecologice dar, puţine sunt cu adevarat “verzi”

click pentru imaginea urmatoare

Detaliu de acoperiş cu iarbă la Mehadia, Romania

Si celebrul Peter Vetsch:

http://www.erdhaus.ch/main.php?fla=&lang=en&cont=earthhouse

 

deși si numesc case de pământ sunt defapt făcute pe o structura de beton armat și sunt doar acoperite cu pământ vedeti imaginea de mai jos:

http://www.erdhaus.ch/images/underconstruction/krim/krim_0_gr.jpg

Păcat caci arătau superb!

Expozitie Casa-Verde

Ceainaria Librariei Carturesti, 23 martie – 3 aprilie 2007

 

http://www.oar.org.ro/content.php?page=1236

Link la o prezentare despre Casa-Verde la Arhiterra (grup de lucru al arhitectilor romani pe probleme de arhitectura de pamant si materiale ecologice) pe website-ul Ordinului Arhitectilor din Romania

http://www.cheilenerei-beusnita.ro

Link la site-ul despre zona turistică Cheile Nereişi Beuşniţa unde Casa-Verde este construită.

http://www.cobcottage.com

Link la site-ul The Cob Cottage Company, cei care au reinventat cobul şi i-au dat o nouă viaţă în America de Nord, fondatorul ei Ianto Evans este autorul carţii care m-a inspirat: The Hand Sculpted House, A Practical and Philosophical Guide to Building a Cob Cottage. Multumesc Ianto că mi-ai schimbat viaţa.

http://www.stanleyparkecology.ca/programs/cob

Despre o construcţie experimentală de cob cu acoperiş viu care a fost realizată in Stanley Park în vara anului 2004 (odata cu Casa-Verde) în centrul oraşului Vancouver pentru promovarea cob-ului ca material de construcţie. A fost realizat de Stanley Park Ecology Society în colaborare cu University of British Colombia Civil Engineering şi BCIT Green Roof Research Facility (cercetariîn domeniul acoperişurilor verzi), proiectul a creat un precedent pentru cercetarea în domeniul construcţiilor naturale şi pentru stabilirea noilor coduri pentru construcţii naturale.

http://www.smartshelter.com

http://www.cobworks.com/links.htm

http://www.nationalgeographic.com/travel/sustainable/travelers.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>